SNA 2026–2030: proiectul de HG, în consultare publică până la 23 noiembrie 2026

Ministerul Justiției a publicat, astăzi, 6 noiembrie a.c., în vederea consultării publice, proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2026–2030 (SNA) și documentele aferente, reconfirmând angajamentul României pentru prevenirea și combaterea corupției, consolidarea integrității instituționale și creșterea transparenței administrației publice.

Elaborarea noului document strategic se înscrie în obiectivele Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025–2030, care consacră întărirea sistemului de justiție și combaterea sistematică a corupției drept interese și obiective naționale de securitate. În acest context, SNA 2026–2030 urmărește consolidarea unui răspuns instituțional coerent și coordonat la riscurile de corupție, prin măsuri de prevenire și intervenție adaptate vulnerabilităților identificate.

Noua strategie valorifică experiența acumulată în implementarea SNA 2021–2025, concluziile evaluării externe independente a acesteia, datele și analizele instituțiilor relevante, precum și contribuțiile formulate în cadrul procesului extins de consultare instituțională. Fundamentarea documentului a avut în vedere și evoluțiile recente ale cadrului european, inclusiv Directiva (UE) 2026/1021 privind combaterea corupției.

SNA 2026–2030 consolidează abordarea dezvoltată în ciclurile strategice anterioare, printr-un accent sporit pe prevenirea bazată pe risc, responsabilitatea managerială, adaptarea măsurilor la vulnerabilitățile identificate și evaluarea rezultatelor și efectelor produse la nivel instituțional. Astfel, noua strategie pune accent pe trei direcții majore: prevenirea bazată pe identificarea și gestionarea riscurilor de corupție, digitalizarea proceselor vulnerabile și evaluarea mai riguroasă a rezultatelor și efectelor măsurilor de integritate.

Arhitectura SNA 2026–2030 este construită pe două coordonate complementare, reflectate în următoarele obiective generale:

Obiectivul general nr. 1 – Consolidarea integrității instituționale și a rezilienței administrative la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice, prin dezvoltarea și aplicarea unor standarde comune de integritate, consolidarea responsabilității manageriale și îmbunătățirea mecanismelor instituționale de prevenire a corupției;

Obiectivul general nr. 2 – Reducerea vulnerabilităților la corupție prin adoptarea unor măsuri sectoriale adaptate riscurilor specifice, în domenii precum achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri și întreprinderile publice, administrația publică, educația, sănătatea, protecția mediului, sportul, sistemul electoral, administrația publică locală, sectorul fiscal și vamal, precum și în alte domenii în care au fost identificate vulnerabilități specifice.

Pentru atingerea acestor obiective, strategia propune două categorii de măsuri: măsuri comune tuturor instituțiilor publice, menite să producă schimbări concrete în modul în care acestea funcționează, iau decizii și aplică standardele de integritate, și măsuri sectoriale, adaptate domeniilor în care vulnerabilitățile și problemele identificate necesită soluții specifice.

În vederea asigurării unui dialog instituțional constant și a unei monitorizări participative, noul ciclu strategic menține cele cinci platforme de cooperare: platforma autorităților independente și a instituțiilor anticorupție, platforma administrației publice centrale, platforma administrației publice locale, platforma mediului de afaceri și platforma societății civile. Acestea au rolul de a sprijini monitorizarea implementării strategiei și de a analiza stadiul îndeplinirii măsurilor, dificultățile întâmpinate, bunele practici identificate și rapoartele de evaluare.

Planul de acțiune aferent Strategiei cuprinde 108 măsuri, pentru fiecare dintre acestea fiind stabilite instituții responsabile, indicatori de performanță, ținte și termene de implementare. Prin această abordare, strategia urmărește să asigure un cadru clar de responsabilizare instituțională și să permită evaluarea progresului în raport cu obiectivele asumate.

Totodată, noul ciclu strategic introduce o metodologie distinctă de monitorizare a implementării SNA, orientată spre evaluarea efectelor concrete ale măsurilor implementate și consolidarea mecanismului evaluărilor tematice de tip peer-review . Acest mecanism presupune parcurgerea mai multor etape: completarea unui chestionar tematic de către instituția evaluată, efectuarea unei vizite la sediul acesteia, elaborarea unui raport de evaluare, urmată de aprobarea și publicarea raportului. Prin această abordare se urmărește o analiză aprofundată a modului în care instituțiile aplică măsurile de integritate, a rezultatelor obținute și a dificultăților întâmpinate în implementare.

Ministerul Justiției invită instituțiile publice, organizațiile societății civile, mediul de afaceri, profesioniștii și toate persoanele interesate să consulte documentele publicate și să transmită, în cadrul procedurii de transparență decizională, propuneri și observații cu privire la proiectul Strategiei Naționale Anticorupție 2026–2030.

Strategia poate fi consultată aici , iar termenul pentru transmiterea propunerilor și observațiilor este 23 noiembrie 2026.